Suferință emoțională: frica indefinibilă care paralizează

Suferința emoțională este ca un vârtej care ne prinde, ne întemniță și ne umple de frică anxietate, neliniște și o tristețe indefinibilă. Este un caleidoscop de emoții adverse care nu numai că provoacă suferință mentală, ci și efecte asupra sănătății fizice care pot deveni limitative.

Byung-Chul Han, un cunoscut filosof sud-coreean și profesor expert în studii culturale, definește lumea de astăzi ca o societate a oboselii. Anxietatea și anxietatea proliferează printre noi. angoasa emotionala . Pentru dr. Han, cauza tuturor stă în cultura performanței în acel virus pe care ni-l insuflă încă de când eram copii și conform căruia totul trebuie să fie orientat spre succes pe fiecare nivel al existenței noastre.

Angoarea, ca și alte stări ale psihicului care generează suferință precum tristețea sau vinovăția, constituie o luptă normativă împotriva esenței umane.

-Mario Benedetti-

Pe lângă presiunea lumii din jurul nostru care ne împinge să mergem înainte și să reușim, ni se face cunoștință cu cultura multitasking . Trebuie să faci mai multe lucruri deodată și într-o perioadă scurtă de timp . Este legea junglei în care nu toată lumea supraviețuiește sau se integrează complet unde este ușor să fii prins în capcană angst Termen german care evocă tot ceea ce este apăsător, îngust și provoacă suferință.

Distress emoțional: ce se întâmplă cu mine?

Când vorbim despre anxietatea emoțională, apare în mod natural o întrebare: Este anxietatea la fel cu angoasa? Sau sunt aceste două stări psihologice diferite? Merită subliniat că termenul de angoasă a fost întotdeauna folosit mai ales la nivel filozofic, diferențiându-l astfel de cel clinic. Soren Kierkegaard de exemplu, el a definit angoasa ca fiind frica pe care o trăim uneori când realizăm că viitorul nostru este limitat și că calitatea vieții noastre depinde de alegerile noastre.

Sigmund Freud, la rândul său, a diferențiat între anxietatea reală și anxietatea nevrotică în care aceasta din urmă era o afecţiune patologică departe de orice reflecţie pur psihologică. Ceea ce se poate deduce din aceasta este că anxietatea este de fapt împărțită în una de tip existențial și alta care poate fi un simptom al diferitelor tulburări psihologice - așa cum se precizează în Manualul de diagnostic și statistic al tulburărilor mintale (DSM-V).

Să ne uităm împreună la câteva caracteristici:

Suferința emoțională ne paralizează.Dacă pe de o parte cel anxietate ne face mai activi și mai nervoși, pe de altă parte, angoasa provoacă un blocaj împotriva incertitudinii față de ceea ce nu putem controla sau prezice.

• Când apare această umbră, îngrijorarea se intensifică și devine o obsesie apar gânduri catastrofale și disperare.

• În fața unui examen, trebuie să ia o decizie așteptați un răspuns sau un eveniment sau chiar a trebui să ne confruntăm cu ceva pentru care nu credem că suntem pregătiți generează angoasă.

• Unele studii indică asta unii oameni sunt mai predispuși la suferință. Motivul? Universul nostru neurochimic orchestrat de hormoni și neurotransmițători. O creștere de adrenalina sau o reducere a acidului γ-aminobutiric (GABA) ne-ar face mai mult sau mai puțin probabil să experimentăm stări de suferință.

• Suferința emoțională are numeroase simptome fizice precum greață, probleme digestive, presiune în piept, oboseală, tensiune musculară.

Cum poate fi tratată suferința emoțională?

Poeții, scriitorii și pictorii și-au canalizat angoasa prin artă. Majoritatea dintre ei se confruntau de fapt cu neliniște existențială. Este o senzație recurentă la ființe umane care este inevitabil atunci când privim golul de neînțeles care ne înconjoară în noi înșine și în viitorul nostru. Cu toate acestea, tocmai atunci când acea senzație emoția ne blochează și ne face lipsiți de apărare trebuie să acționăm.

Citându-l încă o dată pe Byung-Chhal Han trebuie să ne amintim că suntem forțați să trăim cu incertitudine. Acesta este detonatorul durerii emoționale. Oricine crede că această condiție poate fi rezolvată prin angajare greșește medicamentele psihotrope (cu excepția cazurilor extreme). Ceea ce trebuie să facem este să învățăm să gestionăm evenimentele neașteptate ale vieții și să găsim noi resurse pentru a controla incontrolabilul.

Există multe sugestii pentru a realiza acest lucru precum terapia cognitiv-comportamentală terapie de acceptare și angajamentul sau terapia cognitivă bazată pe mindfulness (MBCT). Toate aceste tehnici oferă numeroase beneficii, ajutându-ne să reducem anxietatea și să lucrăm asupra gândurilor negative și emoțiilor adverse care ne blochează. Acesta este singurul mod de a ajunge la rădăcina problemei și de a ne schimba viziunea asupra a ceea ce se întâmplă. Vom învăța să ne simțim mai capabili și responsabili pentru noi înșine într-o lume din ce în ce mai complexă și din ce în ce mai solicitantă.