
Adevărata focalizare a sentimentelor și emoțiilor noastre nu se găsește în inimă, ci în creier. Într-adevăr, după cum arată studiile recente fericirea rezidă în emisfera stângă. Când ne simțim entuziaști, plini de energie, pozitivitatea și speranța sunt zona care prezintă cel mai mare
Daniel Goleman a vorbit despre asta într-un articol din New York Times explicând că în ultimii ani neuroștiința, psihologia, budismul și spiritualitatea se unesc pentru a găsi răspunsuri la discipline aparent îndepărtate. fericire locuiește în emisfera stângă.
În acest sens, în mai 2000 a avut loc o întâlnire productivă și plină de satisfacții la care au participat Dalai Lama și cei mai buni neurologi și psihologi ai momentului. Scopul întâlnirii a fost de a explica modul în care budismul gestionează emoțiile negative pentru a afla ce se întâmplă în creierul unei persoane obișnuite să practice meditația și să folosească (aparent) o concentrare mentală bazată pe bunătate. altruism si fericire.
Întâlnirea a durat cinci zile și a avut loc într-un cadru izolat din Dharamsala, India. Întâlnirea a dat roade în special pentru unul dintre oamenii de știință, dr. Richard Davidson director al Laboratorului de neuroștiințe afective de la Universitatea din Wisconsin și autor de cărți precum Viața emoțională a creierului tău (Viața emoțională a creierului). Bărbatul s-a inspirat de la întâlnire pentru a formula o ipoteză de lucru.
Studii recente au arătat că atunci când empatizăm, stabilim o prietenie sau socializăm, creierul activează multe dintre rețelele care sunt activate și atunci când simțim dureri fizice sau de altă natură.
-Richard Davidson-
Fericirea rezidă în emisfera stângă

Dr. Richardson este renumit pentru studiile sale în domeniul neuroștiinței afective. După ani de muncă și analize în laboratorul său de la Universitatea din Wisconsin, omul de știință repetă mereu aceeași frază în conferințele sale: baza unui creier sănătos este bunătatea. În zilele noastre prezidează un centru de cercetare despre minți sănătoase la aceeași universitate și acum ne-a obișnuit cu revelațiile sale.
În 2008 de exemplu a promovat un studiu cu care a vrut să demonstreze relaţia dintre neuroplasticitatea și tehnici de meditație. Persoanele care sunt obișnuite să practice meditația în mod regulat (acest lucru nu se aplică dacă ai început din senin) au o activitate electrică mai mare, o capacitate mai mare de concentrare și o predispoziție mai mare de a învăța și de a genera noi conexiuni neuronale.
Pe de altă parte, dacă ne bazăm pe cartea lui Viața emoțională a creierului tău (Viața emoțională a creierului) din 2012 găsim câteva teorii și mai interesante. Printre toate, cea care afirmă că fericirea rezidă în emisfera stângă a creierului nostru. Să vedem în detaliu.
Lobii frontali și emoțiile noastre
În timpul fazei de evoluție a omului ca specie, milioanele de neuroni prezenți în creierul nostru s-au specializat treptat. A spune că fericirea rezidă în emisfera stângă nu este altceva decât un mod de a exprima cum și în ce fel emoții pozitive s-au dezvoltat în timp.
- Până nu cu mult timp în urmă era în vigoare ideea că întregul univers al sentimentelor și emoțiilor locuia în cea mai primitivă zonă a creierului nostru interior, cea definită ca reptiliană. Este zona în care se găsesc structuri mai vechi, cum ar fi sistemul limbic care reglează procesele emoționale.
- Datorită unei descoperiri care datează cu mai bine de treizeci de ani în urmă neuroștiința a dezvăluit că emoțiile nu sunt relegate în această zonă a creierului. De fapt, sistemul limbic este conectat direct la lobii frontali implicați în gândirea mai complexă, cum ar fi funcțiile executive.

Stresul, stresul și anxietatea se găsesc în emisfera dreaptă
Doctorul Richard Davidson a plecat tocmai de la această bază. De fapt, era deja conștient de relația dintre sistemul limbic și lobii frontali. După ani de cercetări și teste RMN, a ajuns la o concluzie:
Imagistica prin rezonanță magnetică funcțională a dezvăluit că atunci când experimentăm anxietate, stres sau depresie, cele mai active zone ale creierului sunt circuitele care converg în amigdală și în cortexul prefrontal drept.
Cortexul prefrontal drept este legat de stadiul de hipervigilență frecvente în momentele în care trăim un nivel ridicat de stres.
Emisfera stângă și emoții pozitive
Fericirea rezidă în emisfera stângă, mai exact în lobul frontal stâng. Când ne simțim calmi, optimiști, relaxați și încrezători, activitatea neuronală este mai mică în lobul frontal drept și mai intensă în stânga.
Acesta este un fapt interesant, o realitate pe care neuroștiința o consideră acum de la sine înțeleasă și care ne poate conduce la o reflecție ulterioară.
În timpul cercetării mele am descoperit modalități practice și eficiente de a ne schimba stilul emoțional pentru a ne îmbunătăți capacitatea de vindecare. Faptul surprinzător este că doar prin activitate mentală ne putem schimba în mod intenționat propriul creier. Activitatea mentală variază de la meditație la terapia cognitiv-comportamentală.
-Richard Davidson-
Cum să stimulezi emisfera stângă
Doctorul Davidson afirmă că cel mai valid mod de a modifica activitatea creierului este să ne îmbunătățim gânduri activitatea noastră mentală. Acest lucru este susținut de abordări terapeutice, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală utilizată pentru a trata depresia, anxietatea, fobiile și stresul.
Dacă fericirea rezidă în emisfera stângă și dorim să reducem la tăcere hiperactivitatea emisferei drepte, ar trebui să apelăm la următoarele dimensiuni:
- Meditaţie
- Bunătate
- Altruism
- Odihnă
- Prietenie
- Având un scop și motivație
- Fii entuziasmat
- Fii pozitiv și încrezător.

Indiferent de locul în care se află un anumit proces, calitate sau abilitate, ne putem modifica și optimiza procesele creierului. Avem obligația de a aborda o linie de viață mai relaxată, mai deschisă și mai flexibilă cu care să stabilim bazele neurologice autentice ale fericirii .