
Rolul encefalinelor în percepția durerii a fost studiat de peste trei decenii. Aceștia sunt hormoni care acționează ca neurotransmițători, permițând astfel neuronilor să comunice între ei.
Enkefalina este un hormon care este produs în anumite zone ale creierului și în glanda pituitară (sau glanda pituitară). Este secretat pentru a ajunge la diferite zone ale corpului, cum ar fi sistemul gastrointestinal sau medula suprarenală.
Descoperirea opiaceelor endogene iar recunoașterea importanței lor în funcționarea creierului, homeostazie și reglare neuroendocrină a fost una dintre marile descoperiri ale biologiei moderne.
După ce au identificat acest tip de hormoni precum encefalinele în substanța cenușie periaqueductală și în măduva spinării reprezintă un punct în sprijinul ideii că aceste sisteme ar putea avea un rol activ în transmiterea informațiilor senzoriale asociate cu durerea.

Cum se dezvoltă encefalinele?
Cunoaștem peptidele opioide pentru că se leagă de aceiași receptori de care se leagă opiaceele. Dar și pentru că împărtășesc unele proprietăți farmacologice cu morfina, care este și un opiaceu.
Enkefalinele sunt distribuite în tot creierul dar cea mai mare capacitate de fixare are loc în terminațiile nervoase ale creierului mijlociu și talamus unde mănunchiurile care conduc senzația de durere se unesc.
Se gasesc si in amigdala care are legatura cu senzatia de bine a metabolismului cu mecanismul de actiune si principalele efecte ale encefalinelor si endorfinelor asupra organismului.
Secvența de aminoacizi a encefalinelor se găsește în peptide mai lungi extras din glanda pituitară. Pe lângă peptidele majore, au fost identificate și endorfine în celulele nervoase . Ca rezultat, endorfinele sunt de 12 până la 100 de ori mai active decât encefalinele.
Mecanismul de acțiune al encefalinelor
Știința ne spune că encefalinele inhibă cele două fibre legate de durere, tip C și tip A, la nivel presinaptic și postsinaptic. Ca și în cazul opiaceelor, acestea inhibă activitatea neuronală deoarece reduc permeabilitatea la sodiu.
În plus, encefalinele provoacă modificări pe termen lung asupra metabolismul celular . Ei fac acest lucru provocând:
- Modificări în dezactivarea sau activarea anumitor gene din nucleul celular
- Modificări ale numărului de inhibitori sau stimulente.
Efectele encefalinelor asupra sistemului nervos central
Enkefalinele au diferite efecte pe sistemul nervos central . Deci haideți să vedem care sunt:
- Analgezie.
- Euforie.
- Miosi.
- Depresia reflexului de tuse.
- Greață și vărsături.
- Tremor (în cantități mari).

Efecte asupra sistemului cardiovascular
Enkefalinele au un rol nu numai în creier, ci și în sistemul cardiovascular în interiorul căruia provoacă bradicardie :
- Ei eliberează histamina (morfină).
- Ele dilată arteriolele și venele (hipotensiune arterială ortostatică).
Frecvența și intensitatea stimulării punctelor de acupunctură au de-a face cu aceste efecte asupra sistemului nervos central și a sistemului cardiovascular. De exemplu (3):
- Stimulii de joasă frecvență și de intensitate mare (între 2 și 8 Hz) determină eliberarea de endorfine la nivelul axei hipotalamo-hipofizare și encefaline în creier și măduva spinării.
Acești stimuli au o acțiune sistemică și sunt obișnuiți trata bolile cronice . În plus, au un efect local posibil datorită deschiderii sfincterelor precapilare care îmbunătățesc microcirculația locală, determinând reducerea substanțelor locale halogenate (bradikinina și serotonina) cu creșterea metabolismului tisular.
- Stimulii de înaltă frecvență și de intensitate scăzută între 100 și 200 Hz sunt responsabili pentru eliberarea de encefaline în mijlocul creierului și în măduva spinării. În prezența stimulilor care trec peste 500 Hz, dinorfina este eliberată. Acești stimuli au o acțiune segmentară și se aplică în bolile acute.
Se pare că encefalinele sunt strâns legate de durere : produc analgezie sau calmează durerea. Acesta este un efect sedativ similar cu cel al morfinei. O mare descoperire pentru bolile legate de durere.