Nervul vag afectează o mare parte a corpului nostru
Să ne oprim o clipă și să ne gândim la toate situațiile care ne provoacă anxietate la tot ceea ce ne face să simțim frică, disconfort, repulsie... Să vizualizăm aceste momente vitale și să observăm că la un moment precis ne apar spasme, crampe în stomac care tremură de parcă în interior ar fi sute de fluturi nervoși și supărați. Această senzație este preluată instantaneu de nervul vag care o trimite la creier cu un mesaj:
acolo unde atinge cea mai mare adâncime apa este cea mai calmă
-William Shakespeare-
Profesorul această structură fascinantă a corpului nostru este strâns legată de emoțiile noastre în mod specific sentimentului de frică sau nevoii de evadare. S-a demonstrat de exemplu că persoanele care suferă de anxietate Pacienții cronici suferă și de hipersensibilitate la acest nerv. Un alt fapt care este important de reținut este că nervul vag pornește de la creier și ajunge la sistemele digestiv și respirator, la inimă și la ficat.
Drept urmare, o mare parte a corpului nostru își pierde echilibrul atunci când este victima anxietății: inima accelerează digestia, devine dificilă, suferim de diaree... TotușiO modalitate de a regla impactul majorității senzațiilor noastre negative este prin activarea corectă a nervului vag. Deși această structură răspunde la diferiți parametri configurați în funcție de organismul dumneavoastră exista posibilitatea stimularii sau intaririi acestuia pentru a promova exact efectul opus: relaxarea .
Nervul vag: o parte a corpului nostru pe care trebuie să o cunoaștem
În 1921 fiziologul german laureat al Premiului Nobel Otto Loewi a descoperit că prin stimularea nervului vag sa întâmplat ceva cu adevărat interesant : s-a redus ritmul cardiac și s-a produs o substanță cu totul specială pe care a numit-o Vagusstoff (în germană substanță vagă). Această substanță vagă a fost de fapt un neurotransmițător foarte specific: este acetilcolina, primul neurotransmițător care a fost identificat de știință.
Acetilcolina este acționează ca o forță de stimulare a sistemului nervos parasimpatic devenind responsabil pentru reglarea repausului, digestiei, nevoii de evadare și răspunsurilor de relaxare .
Este, ca să spunem așa, un fel de interacțiune de forțe în care bunăstarea constă în echilibrul homeostatic al cuiva .
Este ca și yin-ul și yang-ul organismului nostru în care se atinge punctul de echilibru perfect atunci când ne putem bucura de un nivel corect și adecvat de activare atunci când nu trăim nicio senzație de alarmă, dar nici măcar o stare de relaxare care se limitează la slăbiciune, apatie sau imobilitate.
Psihologii clinicieni precum Kyle Bourassa de la Universitatea din Arizona ne spun că pur și simplu ar fi suficient promovează o conexiune sănătoasă a nervului vag între intestin și creier pentru a regla mai mult și mai bine producția de neurotransmițători precum acetilcolina și GABA (acid
Mai jos explicam in detaliu cateva strategii cu care sa atingem acest obiectiv.
Cum să stimulezi nervul vag?
Trebuie spus că este posibilă stimularea nervului vag datorită unui bun kinetoterapeut specializat în acest domeniu . Prin masaje specifice în zona stomacului este posibilă activarea acțiunii nervului vag pentru a experimenta o senzație plăcută de calm atenuând astfel spasmele intestinale asociate stărilor de anxietate.
O minte calmă aduce putere interioară și siguranță, motiv pentru care este foarte important să ne bucurăm de sănătate
-Dalai Lama-
O altă strategie pentru a obține acest rezultat este respirația diafragmatică . Este un instrument excelent pentru relaxarea zilnică și dacă se practică în fiecare zi sentimentele de amenințare vor scădea, digestia se va îmbunătăți, ne vom bucura de un echilibru intern mai bun și ne vom odihni mai bine. În plus, există multe alte strategii care, împreună cu respirația profundă sau diafragmatică, ne pot ajuta:
- Exerciții aerobice moderate efectuate în fiecare zi.
- Conexiuni sociale pozitive și constructive.
- Practicați meditația.
- Păstrează un jurnal personal pentru a încuraja dialogul cu tine însuți.
- Consumul de probiotice deoarece s-a descoperit că a avea o floră intestinală sănătoasă și puternică afectează și sănătatea creierului.
- Averse reci de câteva secunde.
- Practicând yoga.
- Dormi pe partea stângă.
- Râzi des.
- Creșteți nivelurile serotonina si oxitocina.
În concluzie, după cum putem vedea din această ultimă listă, există un aspect asupra căruia trebuie, fără îndoială, să ne acordăm atenția:simplul fapt de a cultiva emoții pozitive, de exemplu, bucurându-ne de bune relații sociale, având momente de relaxare, râs și relaxare oferă un stimul foarte pozitiv nervului nostru vag.
Să nu uităm asta În intestin se produce între 80 și 90% din serotonină hormonul senzației de bine. Și nu trebuie să subestimăm că simplul fapt de a zâmbi dansează plimbare înotul etc generează modificări metabolice foarte pozitive. Modificări pe care acest nerv important care rătăcește în interiorul corpului nostru le preia instantaneu pentru a trimite apoi un mesaj precis creierului nostru:
