Destinul, cunoscut și ca soartă sau soartă, nu face vizite la domiciliu . Dacă vrem să-l întâlnim, trebuie să ieșim și să-l căutăm. Ne putem convinge că realitatea este acolo pentru a ne satisface dorințele ca prin magie, dar adevărul este că ceea ce ne dorim nu se va împlini niciodată dacă nu ne suflecăm mânecile ca să se întâmple. Și uneori nici măcar să-ți sufleci mânecile nu este suficient.
Am putea spune că cele mai bune momente sunt cele în care luăm frâiele vieții noastre, acelea în care decidem și luăm în stăpânire destinul nostru. Pentru că în loc să ne rugăm universului sau să așteptăm ca planetele să se alinieze, trebuie să avem o idee clară în minte ce vrem să realizăm și să ne suflecăm mânecile pentru a ne îndoi. destin la voinţa noastră.
Găsește un destin orice vrei pentru că nu vei ști niciodată când va veni destinul morții.
-Anonim-
Proiectăm destinul cu deciziile noastre
Creăm destinul cu fiecare pas pe care îl facem și cu fiecare alegere ceea ce facem. Cu toate acestea, prea mulți oameni sunt convinși că lucrurile se vor întâmpla pur și simplu lăsându-se duși de curent. Dar din această perspectivă nu se poate aștepta nimic. Singura modalitate prin care putem obține ceea ce ne dorim este să luptăm pentru asta.
Pe de altă parte, sunt cei care cred asta fiecare persoană vine pe această lume cu un destin anume . Conform acestei concepții avem cu toții o obiectiv mesaje de livrat și locuri de muncă de făcut. Nu am fi în lume întâmplător, existența noastră ar avea un scop foarte precis.
Fiecare dintre noi are propriul destin țesut în funcție de deciziile și alegerile făcute. Singurul imperativ trebuie să fie să-l urmezi, să lupți pentru el și să îl accepți. Fiecare dintre noi trebuie să facă ceea ce crede că este mai bine pentru noi înșine în toate momentele vieții noastre.
Va trebui să
– Steve Jobs-
Destinul: superstiție sau realitate?
Pentru a ajunge la miezul articolului vă lăsăm a poveste care analizează modul în care soarta ne poate afecta sau nu viețile . Sperăm să vă placă.
David a fost un om extrem de evlavios și observator. Un evreu devotat și credincios. Într-o noapte, în timp ce dormea, un înger i-a apărut în vis.
– David – i-a spus îngerul – Vin din cer să-ți îndeplinesc o dorință . Dumnezeu s-a hotărât să vă răsplătească și mă trimite să vă spun acest mesaj. Poți cere orice îți dorești și când te trezești se va împlini. Când deschizi ochii îți vei aminti tot ce s-a întâmplat în seara asta și vei fi sigur că nu este produsul minții tale. Deci intrebare. Ce vrei mai mult decât orice pe lume?
David se gândi o clipă înainte de a-și aminti o întrebare care-l deranja de ceva vreme. Era vorba despre propria lui moarte. Încurajat de înger, a întrebat:
— Vreau să-mi spui exact care va fi ziua și ora morții mele .-
În timp ce-l asculta, îngerul a devenit palid și îndoielnic.
– Nu cred că pot să-ți spun.-
– Ai spus că te pot întreba orice. Ei bine, asta vreau eu.-
– Am mai spus că este un premiu pentru tine. Spunându-ți ceea ce îmi ceri, ai trăi ca un nenorocit numărând zilele care te despart de moarte. – răspunse îngerul. – Nu ar fi un premiu la fel de mult ca un pedeapsă . Alege altceva.-
David se gândi mult. Uneori însă când ideea morții ți se strecoară în minte, este greu să o eradicați.
– Încă vreau să știu care va fi ziua morții mele.-
Îngerul și-a dat seama că este imposibil să-l facă pe om să se abată de la dorința lui și că, dacă nu i-ar răspunde, va eșua în scopul său principal care era să-i facă pe plac. a decis să-i facă pe plac.
– Deoarece ești un om bun și un evreu bun, ți se va acorda onoarea de a fi printre cei suficient de norocoși să moară în cea mai sfântă zi a săptămânii. Vei muri în Shabat .-
După ce a rostit aceste cuvinte, îngerul a dispărut în timp ce David a continuat calm dormi până a doua zi.
Când s-a trezit exact așa cum îi prezisese îngerul, încă mai avea în cap amintirea a ceea ce a visat viu. În plus a simțit privilegiul de a fi singurul om care a cunoscut dinainte ziua morții sale.
În zilele următoare totul a mers bine până vineri. În timp ce se pregătea pentru sosirea zilei de sâmbătă, David a început să tremure.
Ar putea acea sâmbătă să fie ziua prezisă de înger? De aceea i se arătase îngerul în vis chiar în acel moment? Ce rost avea să merg la templu în ultima zi a vieții lui? Din moment ce avea să moară oricum, ar putea la fel de bine să stea acasă. David și-a dat seama că a făcut o greșeală. Știa ceva ce ar fi preferat să nu știe, deoarece informațiile pe care le avea nu aveau decât să-l facă pe el și pe cei pe care îi iubea să sufere.
După ce s-a gândit, bărbatul a găsit o soluție. Citea Tora în fiecare vineri seara și nu s-a oprit până când a apărut prima stea a dimineții întrucât nimeni nu putea muri în timp ce citea cartea sfântă.
Și așa a făcut. Au trecut două-trei luni și o sâmbătă dimineață în timp ce David citea fără încetare cartea sfântă a Torei, i-a ajuns la urechi vocea cuiva care striga disperat:
– Foc! Foc! Casa este în flăcări. Ieși. Totul ia foc repede.-
Era Șabatul și David și-a amintit bine mesajul îngerului. Dar în același timp și-a amintit și asta Zohar s-a asigurat că toată lumea era în siguranță în timpul citirii Torei și pentru a se convinge de asta a repetat:
-Nu mi se poate întâmpla nimic, citesc Tora.-
Dar vocile care veneau de pe stradă au persistat.
– Ne auziți cei de la mansardă? Ieși acum înainte să fie prea târziu! Curând!-
David tremura. Toate acestea se întâmplau pentru că el încerca să se salveze și să înșele soarta. Dar acum era pe cale să moară ca victimă a propriei sale încercări de a-și salva propria viață.
– Poate mai e timp. – își spuse în cele din urmă. Și închizând cartea Torei, s-a uitat la scări și a avut confirmarea că focul nu ajunsese încă acolo. A decis să coboare și astfel să evite moartea sigură. A alergat în jos pe scări, sărind treptele două câte două; si asa a fost a ajuns să se împiedice și să se rostogolească pe scări până a ajuns la podea nu înainte de a se lovi cu capul chiar pe ultima treaptă.
David a murit în acea sâmbătă fără să-și dea seama focul era în casa alăturată și nu ar fi ajuns niciodată la a lui . Preocuparea lui pentru soartă l-a făcut să moară prematur.
