La bine și la rău, copiii imită adulții. Aproape fără să-și dea seama, privirile lor copilărești ne studiază și ne observă, dobândind atitudini, copiend gesturi, asimilând cuvinte, expresii și chiar roluri. Este clar că micuții noștri nu vor fi niciodată copii exacte ale părinților lor; cu toate acestea, amprenta pe care o lăsăm asupra lor este adesea decisivă.