Psihologia este o știință născută din nevoia de a cunoaște și înțelege ființele umane. Odată cu trecerea timpului, au apărut diverse ramuri, fiecare dintre ele fiind din ce în ce mai specializată în domeniul de studiu căruia îi este dedicată. În acest context să vorbim despre diferențele dintre psihologia clinică și neuropsihologie .
Odată cu apariția diferitelor abordări, a crescut și gradul de specializare, precum și numărul de întrebări. În acest articol vom încerca arată diferențele dintre psihologia clinică și neuropsihologie.
Psihologie clinică
Mulți cred că psihologia clinică s-a născut în 1896 de Lightner Witmer, fondatorul primei clinici de psihologie. Această nouă ramură și-a consolidat prezența odată cu întemeierea Asociația Americană de Psihologie cunoscută astăzi ca APA.
La început obiectivul psihologiei clinice a fost să căutarea trăsăturilor interne sau a factorilor care i-au determinat pe oameni să se dezvolte o stare psihopatologică. Și asta prin studierea nu numai a condițiilor, ci și a factorilor care controlează și intervin asupra comportamentelor. Urmând acest drum, această abordare a psihologiei a apărut ca un sector de studiu al anormalului și, prin urmare, câmpul său de acțiune s-a îndreptat spre încercarea de a oferi o explicație și de a interveni asupra problemei.
Pe măsură ce anii au trecut, nu doar conceptul de vindecare, ci și cel de prevenire a dezvoltării bolilor mintale a început să câștige teren. În consecință, s-a început munca de studiu asupra tehnicilor de prevenire a dezvoltării patologiilor prin predarea obiceiurilor mentale sănătoase.
În același timp, așa-numita terapie de consiliere a început să se perfecționeze. Pe baza acesteia, oamenii sunt învățați să-și rezolve eficient problemele acordând prioritate situațiilor care pot apărea în viața lor de zi cu zi. Rezultatul este că începem să oferim sprijin emoțional.
Neuropsihologie
Neuropsihologia ia naștere oficial la începutul secolului XX din mâna lui A.R. Luria . În cercetările sale a dezvoltat tehnici pentru studiază comportamentul persoanelor cu leziuni ale sistemului nervos central. Aceste studii au permis neurologilor să conteze pe suficiente date pentru a identifica localizarea și întinderea leziunii, definind cea mai potrivită metodă de intervenție.
Pe baza acestui principiu, munca sa s-a concentrat asupra persoanelor care au suferit leziuni cerebrale care au dus la o alterare a funcțiilor cognitive. Această abordare are ca scop evaluarea și reabilitarea funcțiilor cognitiv-comportamentale. Astăzi nu lucrăm doar cu oameni care au suferit vătămări, ci și cu copiii care demonstrează dificultăți în dezvoltarea neuronală .
Care este diferența dintre psihologia clinică și neuropsihologia într-un cadru clinic?
Psihologia clinică se adâncește în diagnosticul și tratamentul tulburărilor din sfera emoțională a personalității și problemelor comportamentale. In consecinta are sarcina de a interveni asupra unor probleme precum depresia sau anxietatea. În ceea ce privește prevenirea, psihologia clinică are sarcina de a demonstra:
- Strategii de abordare a situațiilor complexe.
- Abilități sociale.
- Înțelegerea și controlul emoțiilor.
Toate acestea pentru ca persoana înveți să te cunoști și poți crește mai bine din punct de vedere social și cognitiv. Datorită acestui lucru, va fi posibil pentru el să se bucure de o viață mai bună.
Diferența dintre psihologia clinică și neuropsihologie constă în funcția lor din punct de vedere clinic. Acesta din urmă are sarcina de a evalua funcționarea cognitivă și emoțională asociată cu anomaliile cerebrale. În același timp, dezvoltă procese de reabilitare a funcțiilor superioare astfel încât subiectul să își poată dezvolta o anumită autonomie și să-și păstreze calitatea vieții.
În consecință neuropsihologul tinde să se ocupe de persoane cu probleme de memorie, atenție, praxis, gnozie, limbaj și funcții executive. În același timp, lucrează și aspecte cognitive în relație cu bolile psihice precum schizofrenia sau tulburarea obsesiv-compulsivă.
Printre obiectivele reabilitarii se numara recuperarea a ceea ce a fost deteriorat, de exemplu prin stimularea functiilor pentru ca acestea sa se dezvolte adecvat. În același timp, trebuie găsite strategii care să compenseze funcțiile care nu pot fi recuperate.
Care este diferența dintre psihologia clinică și neuropsihologia în cercetare?
În prezent este concentrat unul dintre domeniile de cercetare ale psihologiei clinice privind studiul și înțelegerea aprofundată a tulburărilor psihopatologice. Scopul este de a identifica diferențele dintre cei care adoptă linii de conduită asemănătoare cu ceea ce cere societatea și cei care adoptă altele.
De asemenea, încearcă să înțeleagă și să teoretizeze profund despre dezvoltarea personală a indivizilor. În consecință, domeniul său de analiză vizează factorii care pot predispune individul la dezvoltarea tulburărilor emoționale.
O altă abordare a cercetării este psihoterapie . În acest caz se urmărește găsirea instrumentelor necesare îmbunătățirii metodelor de diagnostic și intervenție asupra tulburărilor emoționale. Prin urmare, dorim să dezvoltăm instrumente mai precise, potrivite pentru fiecare tulburare.
La polul opus, neuropsihologia își concentrează studiile pe diferite aspecte. Pe de o parte, începe să lucreze corp la mână cu neuroștiința cognitivă cu scopul de a definesc rolul funcţiilor cognitive superioare în dezvoltarea patologiilor psihiatrice şi psihologice. De asemenea, se concentrează pe dezvoltarea strategiilor pentru o recuperare mai eficientă a acestor tulburări.
Cercetarea s-a concentrat pe analiza consecințelor raportate de persoanele care suferă de dificultăți de neurodezvoltare. Astfel, cele mai recente studii se referă la patologii care s-au dovedit a fi asociate cu dificultăți de dezvoltare a creierului, cum ar fi autismul și ADHD.
În cele din urmă, reabilitarea neuropsihologică reprezintă un alt punct focal al acesteia. În acest caz scopul este asimilarea unui număr din ce în ce mai mare de instrumente tehnologice pentru a se obţine o mai bună adaptare a terapiilor la realitate. Datorită acestui fapt, încercăm să obținem rezultate mai bune deoarece este posibil să desfășurăm activități mult mai asemănătoare cu viața de zi cu zi a pacientului.
Reflecții finale
Este important să precizăm că aceste două specializări, deși diferite, sunt complementare una cu cealaltă atât în practica clinică, cât și în domeniul cercetării. Un diagnostic și o intervenție precisă asupra oricărei boli psihologice sau neuropsihologice trebuie să includă punctul de vedere al ambelor ramuri. Aceasta înseamnă că se completează reciproc pentru a atinge scopul de a oferi autonomie și o viață mai bună persoanei.
Cu toate acestea, există unele diferențe între psihologia clinică și neuropsihologie, având în vedere acest lucru se specializează în domenii clinice distincte. Prima se ocupă de tulburările emoționale și de comportament, a doua se concentrează pe deficitele cognitive și leziunile cerebrale.
În cele din urmă, cercetarea urmează diferite căi, concentrându-se pe aspectele relevante pentru ambele. Totuși, progresul ambelor va fi cel care ne va ajuta să găsim instrumente sau explicații mai bune pentru multiple aspecte legate de sănătatea mintală.
