Studiile lui Donald Redelmeier asupra efectelor lunii au fost publicate în revista științifică Jurnalul medical britanic. Conform acestor studii farmecul lunii pline ar influența creșterea numărului de accidente rutiere și decese tragice. Cel puțin asta spune Redelmeier după ce a colectat și analizat o serie de date din diferite țări din lume.
Studiile lui Donald Redelmeier au fost publicate în numărul de Crăciun al prestigioasei reviste. Această ediție este publicată în fiecare an și prezintă cercetări interesante, surprinzătoare și distractive bazate întotdeauna pe fapte științifice.
De multă vreme se vorbește despre fascinația lunii. A inspirat poeți îndrăgostiți și oameni de știință din toate timpurile. Strălucește în noapte ca o oază învăluită în mister. Dar Ne influențează cu adevărat până la punctul de a provoca accidente rutiere și decese tragice? Studiile lui Donald Redelmeier susțin că da.
Sunt nopți în care lupii tac în timp ce luna urlă.
-George Carlin-
Studiile lui Donald Redelmeier
Studiile lui Donald Redelmeier au o bază statistică. Acest om de știință – cercetător de la Universitatea din Toronto – împreună cu colegul său Eldar Shafir – cercetător de la Universitatea Princeton – a efectuat o analiză specială. Cei doi au urmărit accidentele de circulație care au avut loc între 1975 și 2014 în Statele Unite, Canada, Regatul Unit și Australia.
Căutau modele standard pe care le-au găsit nu tocmai în modul în care speraseră. Datorită cercetărilor lor, au reușit să urmărească un fapt interesant: în nopțile cu lună plină accidente rutiere creste si in consecinta si numarul de raniti si decese.
Conform datelor, în perioada de timp analizată au fost 988 de nopți fără lună plină. În acele nopți, au avut loc 8535 de accidente rutiere care producese în medie 864 de decese pe noapte.
În aceeași perioadă de timp au fost 494 de nopți cu lună plină. În acele nopți, au avut loc 4.494 de accidente rutiere, cu o medie de 91 de decese pe noapte. Media în timpul nopților așa-numitelor superluni a crescut la 106.
De vina ar părea a fi farmecul lunii. S-a presupus că au rămas mulți șoferi năucit de frumusețea ei și prin urmare se distrag. Acesta ar fi motivul din spatele accidentelor.
Farmecul lunii
Studiile lui Donald Redelmeier reprezintă un mod anecdotic de a răspunde o întrebare pe care ființele umane și-au pus-o de mii de ani. Ce fel de influență are luna asupra comportamentului uman? Legenda vârcolacului este un mod imaginativ de a răspunde: cele mai animale instincte se manifestă atunci când este lună plină.
Dincolo de simpla fantezie, mulți au emis ipoteza unei strânse corelații între lună și comportamentul uman. Fără să meargă prea departe, Aristotel era convins că atacurile de nebunie și epilepsie au o corelație directă cu fazele lunii. Pliniu, vechiul naturalist roman, a fost absolut de acord cu această ipoteză.
Pe de altă parte cuvântul nebun a intrat în limbajul popular tocmai cu referire la acele schimbări bruște de conduită mai ales în nopțile cu lună plină. Din punct de vedere științific, există mai multe studii pe această temă. Niciuna dintre acestea nu este în întregime valabilă, cu excepția uneia. Să vedem care.
Un studiu interesant
Psihiatrul britanic David Avery a avut un pacient foarte particular. Acesta din urmă suferea de tulburare bipolară și era, de asemenea, o persoană foarte metodică, cu spirit de investigație. Din acest motiv, hotărâse să întocmească o înregistrare foarte detaliată a schimbărilor sale de dispoziție, care erau extreme. Când Harvey s-a apropiat de studiul notelor pacientului său, a observat că fluctuații ale somnului a coincis cu fluctuaţiile mareelor lunare.
Concluziile au fost absurde pentru psihiatrul care a clasat cazul. Totuşi un alt psihiatru foarte renumit Thomas Wehr a publicat un articol în care s-a observat că 17 pacienți cu tulburare bipolară au avut o regularitate foarte interesantă în schimbările de dispoziție; astfel de schimbări au coincis cu ciclurile mareelor lunare. Acest studiu s-a bazat pe observațiile făcute pe parcursul mai multor ani.
Cei doi psihiatri s-au întâlnit și și-au unit forțele. Ambele și-au prezentat concluziile în mai multe ocazii publice și din punct de vedere empiric acestea sunt corecte. O astfel de coincidență există . Cu toate acestea, alți oameni de știință cred că există un alt factor care influențează acest fenomen și care nu a fost identificat.
Majoritatea refuză să ia în serios corelația dintre lună și conduita umană pentru că nu există nicio bază fizică care să o demonstreze. Datele lui Wehr și Avery nu au fost de fapt susținute de alte studii. Cu toate acestea, cu siguranță vor fi altele noi care să facă lumină acolo unde încă sunt umbre.
