Alergarea unui maraton, o provocare de mentalizare

De la un anumit punct încolo, sportul necesită un mare efort atât psihologic, cât și fizic. A trebui să înfrunți un rival individual sau în echipă necesită mentalizare, efort, pregătire și antrenament indiferent de disciplină. Fără aceste ingrediente, succesul personal poate deveni de neatins. Astăzi ne concentrăm asupra importanţa acestui element psihologic pentru alergarea unui maraton.

Pentru atingerea unui scop sportiv profesional sau personal este necesar să avem grijă de dimensiunea psihologică. Concentrarea și pregătirea capului pentru o competiție este esențială. Mai ales dacă sportul este văzut ca o provocare împotriva sinelui, cel mai rău rival posibil cu toate limitările și temerile sale. Mentalizarea joaca un rol fundamental si din acest motiv trebuie sa o cunoastem mai bine.

Antrenament psihic și psihologic

Principalul sport al atletismului este probabil maratonul. În această disciplină sportivă componenta psihologică joacă un rol fundamental. Și apare deja în pregătire când zilele sunt marcate de kilometri parcurși în compania durerilor mai mult sau mai puțin severe.

Alergătorii de maraton care concurează pentru victorie continuă să repete că adevărata provocare este pregătirea pentru cursă . Cei 42 de km ai maratonului ascund, evident, multe capcane și împing abilitățile fiecărui participant la extrem.

Pregătirea fizică este însoțită de a antrenament de reziliență . Momente în care tentația de a pleca este foarte mare. Momente în care alergătorul se întreabă Ce caut aici singur și sufăr când aș putea sta liniștit acasă citind o carte... Sau în cazul profesioniștilor: Dar nu era mai bine să alegem un alt loc de muncă?

Dacă doriți

Emil Zátopek

Un alt factor psihologic important pe lângă cel care vă permite să depășiți durerea și oboseala se referă la depășirea anxietății . Acea nervozitate care apare in zilele dinaintea cursei si care il impinge pe sportiv sa urmeze rutina nutritionala si antrenamentele zilnice foarte grele cu hotarare extrema.

Alergatorul de maraton știe că este puțin probabil să-și îmbunătățească timpul în ultimele zile dar poate pierde totul din cauza unei mici gripe sau a unui virus . Tocmai când se apropie data plecării și scade volumul de kilometri de antrenament, crește teama că ceva ar putea merge prost.

Acești sportivi extraordinari știu că decizia de a alerga un maraton trebuie luată întotdeauna cu capul rece. Trebuie să vină la sfârșitul unui proces îndelungat în care mintea și corpul au fost pregătite adecvat. Sosirea pregătită pentru cursă are un impact uriaș la nivel organic chiar și pentru profesioniști. Ar fi cu adevărat o nebunie să te hotărăști să alergi un maraton fără cel puțin doi ani de pregătire în ceea ce privește antrenamentele de nutriție și concurența la distanțe mai scurte. Este necesar să construiți o bază fizică și psihică solidă înainte de a ajunge la pregătirea finală, adică cu 3-4 luni înainte de ziua cursei.

În timpul cursei maratonianul traversează mai multe stări emoționale . Și tocmai aici corpul își arată toate limitele fizice și mentale, fiind dus la extrem. Este o disciplină care nu poate fi luată cu ușurință și necesită un grad ridicat de mentalizare.

Alergarea unui maraton și cele 6 faze mentale

Când alergați un maraton există șase faze diferite:

Euforie: are loc înainte de începerea cursei și pe parcursul primilor kilometri. Se caracterizează prin nervozitate pre-cursă. Gândurile vesele se amestecă cu altele care reflectă unele îndoieli. În orice caz, corpul trebuie să ajungă la test odihnit și mintea gata să devoreze kilometri. Comunicare: apare între aproximativ 6 și 15 kilometri. Mulți alergători sunt ocupați să discute cu colegii. Există o tendință de accelerare a ritmului determinată de starea de spirit a publicului care poate provoca epuizare prematură. Tranziţie: de la kilometrul 16 la 23. Este o etapă neutră din punct de vedere psihologic. Majoritatea alergătorilor își forțează mintea să rămână concentrată asupra ritmului pasului lor. Latența: intre 24 si 31. Aici începe maratonul. Sportivul începe să simtă greutatea cursei și suferința fizică și psihică. Apare anxietatea de a dori să termine cursa. Dorința de a alerga începe să dispară și mentalizarea se clătește. Suferinţă: de la 32 la 42. Alergatorul de maraton se apropie de limita sa periculoasă, cel mai mare obstacol. Specialiștii îl numesc momentul în care sportivul, din cauza epuizării rezervelor de glicogen, începe să folosească grăsimea ca principal sursa de energie pentru a hrăni mușchii. Extaz la sfârșitul carierei sale: apare în ultimii câțiva metri. Sportivul dobândește certitudinea că va atinge acel obiectiv care cu câteva sute de metri înainte părea foarte îndepărtat.

Faze de mentalizare pentru alergarea unui maraton

Dacă poți recunoaște și controla senzațiile care apar pe parcursul celor 6 faze ale cursei vei putea alerga un maraton bun.

Euforie: fii constient ca dupa adrenalina initiala va veni oboseala. Având acest lucru clar, vei aplica strategiile pentru a gestiona acest sentiment care ar putea compromite întreaga cursă.

Comunicare:va trebui recunoaște senzațiile ceea ce te va conduce la creșterea ritmului. De exemplu, sprijinul public. Actioneaza cu capul si nu te lasa purtat de emotii. Acest lucru este crucial pentru a facilita procesul de mentalizare.

Tranziţie: te vei simți în largul tău. În această fază esențial este să nu te relaxezi și să menții ritmul.

Latența: este unul dintre cele mai proaste momente ale cursei. De obicei predomină gândurile negative așa că va trebui să încerci să fii optimist: mă așteptam să fie așa, este doar o altă fază a cursei calme care va trece. În această etapă, dacă ați alergat alte maratoane, vă va oferi un avantaj.

Suferinţă: nu vă gândiți la linia de sosire pentru că va părea foarte îndepărtată și chiar de neatins. Apropiați-vă țintele deplasându-le la următorul kilometru. Motivația ta este să scazi metri.

Extazul final al cursei: vei observa o val de adrenalina care, in ciuda oboselii, se apropie de sentimentul initial de bucurie.

Anticipați consecințele

Pentru a gestiona aceste evenimente emoționale care au loc în timpul cursei provocând pesimism și împingându-te să renunți la mentalizare este necesar . Această pregătire psihologică va trebui să înceapă cu mult înainte.

În timpul pregătirii te vei afla în situații mentale similare cu cele ale maratonului propriu-zis. Acest lucru se poate întâmpla datorită sumei antrenamentului și serie de intensitate mare în general foarte prelungit.

Aceste serii vă vor ajuta și ele pentru a estima ritmul de menținut în timpul competiției . În acest fel vei învăța să recunoști ritmul potrivit pe care va trebui să nu-l depășești în primii kilometri. Incepand din data de 30, ritmul dobandit va ajuta la compensare, facandu-te sa mergi repede in ciuda oboselii.

În cele din urmă, va trebui să îi acordați multă importanță dialogul intern . Mulți sportivi eșuează generând și alimentând mesaje autodistructive: nu merită. Toate acele ore de antrenament și acum sunt ultimul. Aceste mesaje sunt ecoul oboselii în mintea noastră. Dacă corpul tău începe să simtă durere, mintea ta va alimenta gândurile defetiste pe măsură ce trec kilometrii.

A învăța să folosești mentalizarea este cea mai bună modalitate de a face față și de a depăși provocări complexe și grele, cum ar fi un maraton.