Mergi sau stai? Răspunsul este în noi

Mergi sau stai? Iată o dilemă existențială care ne umple de îndoieli și ne umple de temeri. Știm că uneori a rămâne înseamnă a fi la ani lumină distanță în timp ce interpunerea unei anumite distanțe implică redescoperirea esenței noastre autentice. Cu toate acestea, această regulă de aur poate să nu funcționeze în toate cazurile. Cum să știi care este cea mai bună alegere? Cum să iei decizia corectă?

Oricine ar plăti pentru a avea capacitatea de a face întotdeauna alegerea corectă să fim infailibil de precis și fără cusur cu fiecare pas pe care îl facem. Ei bine, oricât de mult ne dorim, nimeni nu vine pe lume cu o busolă perfect calibrată care să ne ghideze Merg pe jos a vieţii. Într-un anumit sens, aceasta este tocmai măreția noastră adevărată, aventura noastră autentică: urmărirea drumului nostru pe baza greșelilor și a alegerilor corecte.

Pe harta existentei noastre singura greșeală pe care o putem face este tocmai aceea de a nu lua decizii să lăsăm șansa să preia cârma, abandonând acea mică parte de control pe care o menținem mereu. A rămâne la mila fricii înseamnă a te lăsa prins în inacțiune, înseamnă a arunca ancora navei pe plaja uscată a vieții. Cu toate acestea, cei care sunt capabili să aleagă între o direcție sau alta vor putea trage din decizia lor lecția care este cea mai importantă dintre toate.

Probabil că cele mai bune decizii nu sunt rezultatul reflecției creierului, ci al emoției.

-Eduardo Punset-

Mergi sau stai? A decide nu înseamnă întotdeauna să renunți

Noi, ființele umane, luăm decizii aproape constant. Alegem între autobuz sau mașină între un ceai sau o cafea între a ne întâlni sau nu cu un prieten, între a economisi puțin în această lună sau a trăi de la o zi la alta a ne satisface dorințele... Aceste alegeri mai mult sau mai puțin banale nu necesită un efort mare din partea noastră întrucât nu se naște niciun fel de pierdere din ele.

Deciziile în care se concentrează un nivel mai mare de tensiune emoțională sunt cele pentru care creierul nostru înțelege că va exista o pierdere a echilibrului. Las-o pe ale noastre sau nu partener schimbarea locului de muncă, abandonarea țării noastre pentru a începe un nou proiect... toate acestea aprinde în noi ceea ce psihologii definesc ca fiind aversiunea de pierdere. Este ca și cum ar fi activată în noi o alarmă care ne avertizează de existența unui risc pentru care nu suntem pregătiți.

În acest fel, când mă confrunt cu întrebarea Ar trebui să plec sau să rămân? Este necesar să înțelegem câteva aspecte care ne pot ajuta.

Decizia de a lua o decizie nu trebuie să fie sinonimă cu pierderi sau renuntarea: sa o consideram in schimb un castig. De exemplu, dacă părăsiți un loc de muncă care vă mulțumește pentru a alege unul cu salariu mai mare, dar care vă oferă mai puțină satisfacție personală, probabil că veți experimenta o pierdere.

• Un alt exemplu: dacă decizi să-i oferi partenerului tău o nouă oportunitate de a rămâne și de a continua puțin dintr-o relație aproape imposibilă, pierzi, te rănești. Să nu uităm că ținerea poate fi mult mai dureroasă decât a da drumul.

În acest sens, are sens să încercăm să dăm sens și direcție fiecărei decizii ale noastre. Dacă aleg să rămân sau să plec, va fi cu un scop foarte precis: să investesc în mine pentru a continua să lucrez în fiecare zi la mine. fericire . Aceasta este o decizie care trebuie luată personal: nimeni nu poate să ne poarte pantofii și să ne parcurgă calea, nimeni nu se poate identifica complet cu circumstanțele noastre pentru că cea mai profundă cunoaștere a acestora în cele mai multe cazuri este doar personală.

Răspunsul este în noi

Ar trebui să merg sau să rămân? Uneori, această întrebare devine atât de cronică încât totul în jurul nostru începe să se întunece, calitatea vieții noastre scade și ce este mai rău corpul nostru începe să somatiza acea angoasă, acea îndoială perpetuă rămasă nerezolvată. Unele simptome pot fi:

• Insomnie
• Probleme de digestie
• Durere de cap
• Dureri musculo-scheletice
• Schimbări de dispoziție
• tahicardie
• Probleme de concentrare

Când mintea noastră nu este liniștită, pierde legătura cu corpul nostru și lasă loc tulburărilor un indiciu clar că există o problemă de rezolvat. A face acest lucru nu este doar recomandabil, ci este o adevărată obligație care trebuie abordată în cel mai bun mod posibil. Mai jos sunt câțiva pași la care trebuie să vă gândiți.

Două componente pentru a lua decizia corectă

De câte ori am auzit că răspunsul corect este în noi. Realizarea ei este un act de autoexplorare curajoasă care poate fi realizat prin modelul de rezolvare a problemelor lui Thomas D'Zurilla și Marvin Goldfried. Această propunere teoretică este simplă și necesită două procese pentru a fi puse în practică:

Luați o atitudine pozitivă și curajoasă.Când vine vorba de a face cu o problemă modul în care o abordăm este esențial. După cum am menționat deja, să ne amintim să ne orientăm acțiunile spre câștig personal. A decide nu înseamnă renunțare, dimpotrivă este un pas care implică întotdeauna valoare adăugată, un stimulent clar pentru fericirea noastră și echilibrul nostru intern.

Al doilea aspect este capacitatea de a ne reformula viețile.Vine întotdeauna momentul în care nu există altă opțiune decât să te reinventezi, să-și rescrie istoria, să faci un pas mai departe pentru a avansa rămânând la fel ca întotdeauna, dar puțin mai puternic, puțin mai nou și strălucitor.

În concluzie, confruntat cu eterna întrebare: Ar trebui să plec sau să rămân? este bine de inteles ca in realitate o varianta nu este intotdeauna mai corecta decat cealalta, nu exista o cale de aur si cealalta plina de spini. Suntem noi ținând cont de prioritățile noastre clare pentru a ne asigura că alegerea făcută este cea mai potrivită; noi suntem cei care cu efortul nostru vom da viață unei realități mai satisfăcătoare.

În cele din urmă, mergem mereu pe cale.