
La fiecare persoană, anxietatea se manifestă cu un profil distinct. Este ca și cum ar fi un lichid care își păstrează culoarea dar se adaptează la forma recipientului în care este turnat. În ceea ce privește nuanța acelei culori putem spune că angoasa duce la o stare psihologică care o face mai întunecată întrucât fiecare problemă cântărește de două ori mai mult și orice eșec devine de netrecut. Acestea sunt doar câteva dintre simptomele anxietății.
Astăzi numărul de diagnostice care simptome de anxietate cresc în rândul populației și tind să afecteze în principal femeile.
Cu toate acestea, bărbații sunt mai puțin probabil să ceară ajutor . Prin urmare, apare suspiciunea că nu există o diferență numerică reală sau că aceasta este semnificativ mai mică decât cea indicată de datele curente.
Studii precum cel realizat de Colegiul Regal de Psihiatrie din Londra sugerează că nu este ușor de formulat un diagnostic precis în ceea ce privește anxietatea. Acest lucru desfășurat de diverși profesioniști din diverse domenii (medici generali, psihiatri, asistente medicale, psihologi, kinetoterapeuți etc.) evidențiază cât de ușor este să confundi simptomele anxietății cu alte afecțiuni clinice.
La fel si a Dureri de stomac nu este întotdeauna cauzată de o digestie proastă sau durerile de spate nu sunt neapărat rezultatul unei posturi proaste. Adevărul este că este dificil de diagnosticat anxietatea deoarece .
Intensitatea angoasei este proporțională cu semnificația pe care o are situația pentru persoană; chiar dacă el ignoră în esență motivele.
-Karen Horney-

Cele cinci domenii ale simptomelor de anxietate
Simptomele anxietății pot fi grupate în cinci zone. Deci, în general, pacientul prezintă simptome diferite în fiecare dintre ele. De exemplu, o persoană cu anxietate socială poate prezenta tremorul de furnicături clasic și ameţeală precum şi alte simptome cognitive în care se convinge de judecata negativă a celorlalţi.
Simptome de anxietate fizică
Printre cele mai frecvente și recurente simptome de anxietate se numără cele care afectează zona fiziologică. Acestea sunt următoarele:
- Presiune în piept.
- Uimitor.
- Transpiraţie.
- Tensiune musculară.
- Dureri de stomac.
- Fiecare .
- Gânduri catastrofale.
- Acordarea unei importanțe excesive faptelor nesemnificative.
- angoasa.
- Probleme de concentrare.
- Dificultate în luarea deciziilor.
- Gânduri obsesive .
- Senzație de gol.
- Senzație de ciudățenie în fața a ceea ce ne înconjoară.
- Incertitudine.
- Blocaje bruște sau comportament impulsiv.
- Modificări ale limbajului corpului: încetineală excesivă sau hiperactivitate.
- Dezinteres pentru hobby-uri și pasiuni practicate anterior.
- Evitarea continuă până la punctul de a nu mai merge la muncă, de a întrerupe relațiile cu prietenii etc.
Dacă simptomele sunt grave și persistă în timp pot duce la afecțiuni mai grave precum insomnie, tulburări de alimentație, lipsa dorinței sexuale, slăbirea sistemului imunitar etc.
Este foarte probabil ca aceste simptome să conducă subiectul să creadă că este o boală fizică . Este deci necesar să se solicite opinia psihologilor pentru a identifica realitatea care ar putea sta la baza acestei simptomatologii.

Simptome cognitive
Simptomele cognitive sunt legate de gândurile anxioase. Cele mai frecvente sunt:
Simptome emoționale
Anxietatea afectivă sau emoțională este o altă realitate care trebuie luată în considerare mai ales dacă aceste stări devin constante. Printre cele mai frecvente simptome de anxietate
Simptome comportamentale
Unul dintre cele mai recurente simptome ale anxietății este evitarea. Subiectul tinde să evite anumite situații și acțiuni. Simți că ai putea avea un atac de anxietate pe care nu îl vei putea controla. Din exterior nesiguranța lui poate da senzația că aproape merge pe un câmp minat imaginar .
În acest fel, este foarte obișnuit să experimentați următoarele:
Simptome sociale
Ultima zonă în care se manifestă simptomele anxietății este reprezentată de dimensiunea socială. O persoană poate experimenta multe dintre aceste comportamente sau chiar le poate ascunde într-un stadiu incipient:

Concluzii
I . Nu ezitați să împărtășiți și să abordați aceste probleme cu profesioniști de specialitate.
Unii oameni își vizitează adesea medicul de familie fără a putea urmări cauza reală a anumitor afecțiuni precum insomnie epuizare nervoasă sau chiar o durere de cap persistentă. Dacă acesta este cazul tău sau al unui membru al familiei, este o idee bună să mergi la un psiholog. Bunăstarea ta mentală, fizică și emoțională se va îmbunătăți cu siguranță.