
Fiul meu face crize de furie, nu-l mai suport; această afirmație este recurentă în ședințele de psihologie a copilului . Cu toate acestea, este extrem de important ca părinții să-și regleze emoțiile copiilor și să rămână calmi cel puțin până când copiii pot face acest lucru în mod independent.
În acest articol vă oferim câteva sfaturi pentru a-i ajuta pe cei mici să-și regleze furia. Vă vom ajuta și noi înțelegeți mai bine funcționarea creierului copilului în primele etape ale vieții și rolul părinților în a-l ajuta să atingă maturitatea emoțională. Așa vei înceta să spui: fiul meu face crize de furie, nu-l mai suport!
Copii și crize de furie
Crizele de furie se numără printre manifestările cele mai de temut de către părinți: țipetele și loviturile cu picioarele în supermarket sau în mijlocul străzii. Scene care provoacă adesea vinovăție, rușine, furie și mai ales neputință.
Este vorba despre o expresie a frustrarii si disconfortului copiilor aflati inca in faza preverbala de dezvoltare şi maturitate emoțională și, prin urmare, nu pot comunica în niciun alt mod. Această situație se îmbunătățește în general după vârsta de patru ani. Cu alte cuvinte, este o fază complet naturală în dezvoltarea copilului motiv pentru care nu ar trebui să fie un motiv de rușine sau îngrijorare.
Este un punct de plecare către reglarea autonomă a furiei. Modul în care figurile de referință reacționează și își gestionează furia sau frustrarea este cheia învățării. Încearcă să-ți analizezi reacțiile atunci când copiii tăi fac crize de furie.
Fiul meu face o furie: de ce nu pot suporta?
Crizele de furie ale copiilor pot fi deosebit de enervante : reacții excesive locuri inoportune voce tare... De asemenea, este posibil ca în timpul acestor manifestări să simțim un sentiment de neputință crescândă care riscă să ne distrugă capacitatea de a gestiona emoțiile.
Adică neuronii oglindă mai ales când este vorba de o persoană dragă nouă ca în cazul copiilor.
La aceasta se adaugă faptul că copiii trăiesc în propria lor lume mică, formată tot din griji și dorințe. Este adesea dificil pentru mintea adultă să înțeleagă de ce un copil reacționează într-un anumit mod dacă dorințele nu sunt imediat satisfăcute. În mod logic, în comparație cu problemele unui adult, ale lor sunt neglijabile.
Dar este important să ne punem această întrebare: de ce nu putem tolera copiii noștri să facă crize de furie? Ce relație avem cu emoția furiei . Sau, mai degrabă, cum gestionăm această emoție cu ce intensitate o simțim și, de asemenea, cum au reacționat părinții noștri când eram noi cei care făceam crize de furie?
Ce să faci când copilul tău face o furie?
În copilărie și adolescență învățăm să ne reglăm emoțiile. Până la depășirea acestor etape zona prefrontală a creierului – care controlează reglare emoțională – nu se dezvoltă complet .
Până în acest moment, așadar, părinții au rolul de sprijin extern în gestionarea emoțiilor. Cu alte cuvinte, figurile primare ale copilului acționează ca referenți în controlul acelei furii pe care copiii nu sunt capabili să o susțină momentan.
Se așteaptă ca acest rol de control extern să reflecte o reglementare adecvată, astfel încât copilul să poată învăța să-l exercite în mod independent cu succes.
Sfaturi pentru gestionarea crizelor de furie
Vă oferim mai jos câteva sfaturi pe care să le puneți în practică atunci când copilul dvs. face furie.
Nu o facem și noi când ne enervăm? Arată-le copiilor cele mai potrivite manifestări de furie și cum să le oferi spațiu. Nu uitați că există un spațiu pentru toți emoții dar nu pentru toate manifestările lor.

Când fiul meu face o furie, îl voi sprijini
În copilărie învățăm să reglam emoții precum furie . Există perioade deosebit de critice în care copiii sunt mai irascibili, parțial din cauza unei anumite imaturitati cerebrale. Neputând gestiona emoțiile Este extrem de important ca părinții să acționeze ca reglementatori externi păstrând calmul.
Netolerarea crizelor de furie este comună pentru mulți părinți care trăiesc aceste evenimente cu stres. Neputința să înțeleagă de ce se enervează din cauza lucrurilor banale crește sentimentul de frustrare.
În aceste momente părinții trebuie să își joace rolul de educatori: să fie modele în managementul furiei și să recunoască emoțiile copilului. Este la fel de important permite copilului să-și exprime furia ; dobândind controlul asupra expresiei sale dar nereprimand energia și mesajul emoției resimțite.