
De-a lungul vieții noastre ca ființe umane ne-am întrebat de multe ori dacă sufletul există. Este o întrebare care a stârnit multe discuții și la care diferite discipline au încercat să răspundă în diverse moduri.
În acest articol vom prezenta diverse paradigme științifice, teorii tradiționale și cele dezvoltate astăzi. Vă vom spune și despre fascinanta teorie a biocentrismului a lui Robert Lanza. De-a lungul anilor, diverse tradiții religioase au confirmat existența sufletului, dar analiza noastră va depăși dimensiunea spirituală.
Dar care este poziția științei? Cum încercăm să răspundem la întrebări despre existența sufletului astăzi? Vom vorbi despre asta în acest articol.

Sufletul există? Diversele credințe
Ideea că sufletul există se datorează credinței că există şi continuum o viață după moarte. De asemenea, se crede că sufletul este un ghid care ne permite să gândim și să simțim distinct de corp.
Concepțiile despre suflet variază în funcție de contextul religiilor și disciplinelor care tratează acest subiect. De-a lungul anilor, tocmai datorită dimensiunii lor spirituale, religiile și-au asumat responsabilitatea de a-și explica existența.
Asociat sau nu cu dimensiunea spirituală putem spune că existența sufletului este dovedită de misterele asociate cu nașterea, moartea și diferitele stări de conștiință memorie și imaginație. În acest sens se crede că sufletul este un fel de forță sau impuls vital.
Paradigma științifică și existența sufletului
După filozoful și istoricul științei Thomas Kuhn o paradigmă științifică este un set de rezultate universal recunoscute. Cu toate acestea, pe lângă generarea de modele de soluții și rezolvarea problemelor din comunitatea științifică, paradigmele nu sunt lipsite de critici.
Paradigma științifică actuală nu recunoaște dimensiunea spirituală. Mai degrabă, el subliniază că nu este nevoie de un suflet și ne explică viața prin ecuații, activitatea carbonului, activitatea proteinelor etc.
The religie în schimb dă răspunsuri asupra existenţei sufletului din punct de vedere spiritual asociindu-l cu transcendentul şi cu necorporal. La rândul ei, știința îl asociază cu materia. Cu alte cuvinte, el îl înțelege ca sinonim cu mintea (din punct de vedere poetic) sau îl reduce la conceptul de cunoaștere sau conștiință.

Teoriile științifice actuale și îndrăznețe
Deși cel neurostiinta au făcut progrese mari în explicarea funcționării sistemului nostru nervos și a experiențelor subiective, existența sufletului rămâne încă un mister. Problema este legată de înțelegerea naturii Sinelui.
În prezent mai multe teorii au început să conteste paradigma științifică, în special cele fizico-chimice. Un exemplu este teoria biocentrismului care încearcă să răspundă la întrebări dificile despre natura umană. De exemplu, ne întrebăm dacă sufletul există sau dacă există ceva dincolo de timp.
Această nouă viziune asupra oamenilor despre cosmos sau realitate crede că viața merge dincolo de atomi și particule. Acest lucru ar explica concepte precum întanglementarea cuantică și principiul incertitudinii Heisenberg. Aceste ciudățenii cuantice apar în lumea la scară umană, așa cum susțin Gerlich și alți autori în articol. Interferența cuantică a moleculelor organice mari
Robert Lanza, un om de știință american, a sugerat teoria biocentrismului conform căreia viața și biologia sunt esențiale pentru ființe umane, realitate și cosmos. El mai precizează că constiinta creează universul și nu invers. Prin urmare, nu ignoră abordarea fizico-chimică pentru explicarea problemelor care privesc ființele umane, ci acordă o importanță mai mare aspectului biologic.
Pentru unele ramuri ale cunoaşterii ştiinţifice spațiul și timpul sunt instrumente ale minții care trebuie asociate cu existența. Acest lucru ne îndepărtează de intuiția clasică și sugerează că o parte a minții sau a sufletului este nemuritoare și există în afara acestor categorii.
Sufletul există? Concluzii
Pe scurt, unele științe recunosc existența sufletului pentru că îl asociază cu viziunea poetică sau o reduc la cunoaștere. Alții continuă să susțină pozițiile tradiționale cu privire la inexistența sa.
Datorită noilor descoperiri asupra naturii de a fi asociat cu timpul și spațiul mai multe teorii actuale sugerează existenţa reală a sufletului.