Când o ai un baobab din inimă trebuie smuls din rădăcini, semințele lui stochează frică, nesiguranță, dezamăgire, furie... Ar trebui să facem ca Micul Prinț care în fiecare dimineață a sfâșiat toate semințele baobabilor titani de pe mica lui planetă de teamă că vor crește prea mult și că rădăcinile lor uriașe vor distruge tot ceea ce iubea.
Există temeri inteligente care contribuie la bunăstarea noastră. Acestea sunt temeri fiziologice legate de instinctul de supraviețuire. Uneori, însă, fără să ne dăm seama, ne trezim invadați de semințe de baobab. Ei stau acolo, în subsolul grădinii noastre psihologice și, deși cresc în tăcere, ne alterează echilibrul și deci comportamentul.
Pe planeta micului prinț există, ca pe toate planetele, ierburi bune și rele. In consecinta: seminte bune din ierburi bune si seminte rele din ierburi rele.
Nu
– Micul Prinț –
Dintre toate reflecţiile care Micul Prinț acesta este cu siguranță unul dintre cele mai interesante. În carte, micul protagonist a eradicat zilnic semințele rele de pe planeta sa în timp ce fertiliza și uda semințele bune. Semințele rele erau semințele de baobab care trebuiau eradicate de la rădăcină înainte de a reuși să distrugă întreaga planetă. Semințele bune erau cele ale trandafirilor și în special trandafirul pentru care avea o predilecție deosebită.
Cu această metaforă subtilă, autorul se referă la fricile noastre, aceste zone întunecate în care ne adăpostim adesea distorsiuni cognitive . Lăstari plantați de furie, angoasă și tristețe care cu rădăcinile lor subminează fundațiile palatului nostru mental.
Un baobab în inimă fiecare are al lui
Să creștem cu toții niște baobabi în inima . Există însă cei care poartă cu ei doar semințele invizibile latente și fără nicio ramificație și cei care sunt acum dominați de creșterea ramificațiilor lor și de puterea acestui copac care își întinde rădăcinile și bulversează totul până la destabilizarea noastră. Pentru că temeri la fel cum resentimentele împing până la punctul de a lăsa loc oricărei forme de ordine interioară, logică și autonomie.
Ne Micul Prinț la un moment dat protagonistul ajunge până la a-l întreba pe pilot dacă oile mănâncă arbuști. Când pilotul răspunde da, Micul Prinț reacționează cu o bucurie imensă, gândindu-se că va reuși în sfârșit să scape de baobabii amenințători. Pilotul, însă, este nevoit să risipească entuziasmul băiețelului subliniind că baobabii nu sunt arbuști, ci copaci. Sunt copaci de mărimea unei biserici atât de imenși încât nici măcar o turmă de elefanți nu ar putea mânca unul întreg.
Micul Prinț, încercând să-și imagineze scena, s-a gândit că poate ar putea să o facă punând un elefant peste altul. Cu toate acestea, la scurt timp după aceea și-a dat seama pe bună dreptate că, probabil, cea mai bună strategie a fost să împiedice creșterea acesteia de la început. Pentru că odată ce baobabul a crescut nu există nici un remediu care să funcționeze. Acești uriași distructivi trebuie să fie ciupiți în boboc când sunt mici, când nu sunt altceva decât o grămadă de semințe...
Pe planeta micului prinț erau niște semințe teribile: erau semințele baobabilor.
Pământul era infestat de ei. Acum un baobab dacă ajungi prea târziu nu mai poți scăpa de el.
Aglomerează întreaga planetă. Îl străpunge cu rădăcinile.
Și dacă planeta este prea mică și baobabii sunt prea numeroși, o fac să explodeze.
– Micul Prinț –
Importanța de a preveni creșterea baobabilor în inimile noastre
Vede cineva în metafora baobab folosită în Micul Prinț ceva mai mult. Pentru unii, semințele de baobab, pe lângă faptul că ne reprezintă fricile, reprezintă germenii noștri. răutatea . Această forță distructivă care dăunează inimii și îl face pe om capabil să comită cele mai rele acțiuni, dând naștere unor scenarii catastrofale de violență și distrugere. Scenarii pe care le avem cu toții în memoria noastră colectivă.
În scurt semințele de baobab au fost și vor fi mereu prezente în interiorul nostru. Singurul lucru pe care îl putem face este să alegem dacă să le cultivăm sau să le eradicăm pentru că, așa cum s-a întâmplat pe planeta Micului Prinț, există și în noi semințe bune și semințe rele. Diferiți factori pot permite acestor semințe să germineze și să planteze rădăcini: educaţie și educația primită, experiențele de viață etc.
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm asta depinde de noi să decidem să fim buni și să ne comportăm ca grădinari buni
Pentru a reuși în această misiune de curățare a inimii nu avem nevoie de oi sau de o armată de elefanți stivuiți unul peste altul. Dacă găsim un baobab în inima noastră, este responsabilitatea noastră să-l smulgem din rădăcină la timp sau cel puțin să nu-i cultivăm semințele. Atenția pe care o punem în îndeplinirea acestei sarcini ne va permite să menținem echilibrul, ne va face mai înțelepți și ne va învăța disciplina . A fi conștienți de existența acestor semințe ne permite, de asemenea, să observăm orice modificări sau creștere neobișnuită înainte ca micile probleme să ajungă să devină baobabi imense și terifiante.
