Părinții își controlează copiii adulți

Timp De Citire ~7 Min.
Părinții care sunt fani ai controlului nu încetează să fie niște ciudați ai controlului doar pentru că copiii lor sunt acum adulți. Într-adevăr, în această fază ei tind să exercite mecanisme de control mai sofisticate, cum ar fi șantajul emoțional sau victimizarea. Să analizăm situația din acest spațiu.

Primirea de sfaturi nesolicitate A fi victima unor mustrări constante ale recomandărilor despre cum ar trebui sau nu ar trebui să acționeze; folosește șantajul acelui limbaj manipulator care fură motivația și chiar stima de sine... Modul în care părinții își controlează copiii adulți este adesea atât de enigmatic că s-ar putea scrie un manual.

Acest manual ar fi de fapt o colecție de nerăbdare și plângeri reduse la tăcere. Ajunși la maturitate purtând pe umerii tăi umbra tatălui care supraveghează și critică sau a mamei care folosește o mie de stratageme pentru a deține controlul asupra vieții copilului ei. subminează demnitatea și face aceste dinamice sociale invizibile.

Vorbim despre o societate care continuă să glorifice realizările părinților și care vede în familie acea iubire necondiționată care îmbrățișează și îmbogățește totul. Acest lucru este valabil și atunci când educația dată de părinți devine o fabrică a nefericirii. O suferință care se injectează încă din copilărie și care persistă foarte des până la vârsta adultă.

De ce unii părinți își controlează copiii? Și din nou... de ce acești copii de cele mai multe ori nu reușesc să scape de această influență? Suntem pe cale să aflăm.

Părinții care își supraveghează copiii adulți

Sunt mulți părinți care își monitorizează copiii adulți îndeaproape și chiar de la distanță. Puțin contează dacă fiul sau fiica a părăsit cuibul și are o familie proprie și o viață independentă. Cordonul ombilical nu se desprinde și prin el continuă să se hrănească acea iubire otrăvită care are un singur obiectiv: păstrarea intactă a dependenței de părinți.

Dacă vă întrebați ce se află în spatele maniei de control, răspunsul este simplu: cei care încearcă să controleze caută alinare din sentimentul de gol provocat de independența copiilor lor.

Prin urmare, părinții încearcă protejează-te de singurătate convingându-și copiii că le sunt încă indispensabili. Apropierea (și dominația) parentală îl face pe persoană să creadă că nu este independentă și o face oarbă față de suferința declanșată de această atitudine.

Chiar dacă copiii sunt adulți, nevoia de control parental nu dispare. Tehnicile trebuie rafinate, este adevărat dar cine este un manipulator pentru o bună parte a vieții sau întreaga sa viață va continua să găsească noi căi și strategii. Nu contează dacă copilul încă locuiește în casa copilăriei sau s-a mutat. Plasele de manipulare se extind si se asfixie cu mare pricepere.

Frica părinților

Persoana cu iluzii de control este condusă de lipsă, dar și de frică. Îi este teamă că fiul ei își va continua viața în mod independent în numele maturităţii şi libertăţii departe de casă. Orice încercare a acestuia din urmă de a prelua controlul asupra frâielor propriei existențe este percepută ca o greșeală și declanșează imediat emoții dăunătoare cum ar fi furia, mânia, angoasa etc.

Văzând copiii tăi luând propriile decizii cu privire la muncă sau viața privată este văzut aproape ca o amenințare. Dincolo de asta părintele va arăta că realizarea acelui pas va fi contraproductivă pentru că... Cum poți să mergi în alt oraș lăsându-mă singur? Cum crezi că te logodești chiar acum când am cea mai mare nevoie de tine?

Acești părinți au ridicat ziduri pentru a împiedica viața copiilor lor să meargă mai departe, astfel încât să-i prindă în capcană zi de zi.

Cum o fac părinții care își controlează copiii adulți?

Părinții care își controlează copiii o fac în secret într-un mod indirect și dureros. Aceasta este o manipulare extrem de insidioasă pe care copiii nu o pot explica bine atunci când recurg la psihoterapie.

Această rețea care prinde și sugrumă libertatea a fost de fapt întotdeauna acolo și i-a cuprins până la punctul de a considera atitudini normale care nu erau deloc normale.

    Părintele este mereu acolo pentru a da o mână de ajutordar acest ajutor aparent dezinteresat are ca scop deținerea controlului. Și astfel orice ajutor este folosit nu numai pentru a controla copiii, ci și pentru a-i șantaja și a continua să-și exercite autoritatea.
  • Acești părinți exercită o anumită manipulare emoțională prin care proiectează o perenă asupra copiilor lor sentimentul de vinovăție în urma oricărei încercări de a abandona trădarea sau vătămarea.
  • Controlul se exercită și prin cuvinte prin acele consilii care sună ca ordine și care ne spun că o fac pentru binele tău pentru că știu ce este mai bine pentru tine.

Cum să scapi din închisoarea părinților cu iluzii de control?

Este necesar să reflectăm asupra relației pe care o avem cu părinții noștri să devenim conștienți de acea legătură care ne oferă bunăstare și suferință (indiferent de vârsta noastră). Unii oameni de fapt nu realizează în ce măsură umbra familiei intervine și le distorsionează viața.

Trebuie să fim clari cu părinții noștri cu privire la comportamentele pe care suntem dispuși să le acceptăm sau nu. Stabilirea limitelor este un exercițiu pentru sănătatea noastră. Nu trebuie să cădem în plasa lor dacă nu le respectă dacă reacționează prost și pun în practică victimizarea spunându-ne că le abandonăm.

Când o persoană definește limite precise, ceilalți au doar două opțiuni: să le accepte sau să vedem cum ne îndepărtăm din ce în ce mai mult. În ambele cazuri cel mai bine este să vorbim asertiv și clar cu părinții, explicând cum ne-am dori ca lucrurile să fie pentru binele tuturor.

În sfârșit, un aspect la fel de important trebuie să te vindeci de toți anii obositori de manipulare .

Posturi Populare