Fericire amânată: voi fi fericit când...

Fericirea amânată definește o stare mentală trăită de mulți dintre noi. Este acea condiție care ne determină să spunem fraze de genul: Viața mea va fi mai bună când în sfârșit îmi schimb locul de muncă Când vor veni sărbătorile voi face lucrurile care îmi plac atât de mult Când voi promova examenul voi putea fi alături de oamenii de care îmi lipsesc atât de mult etc.

De ce spunem aceste lucruri? Pentru că creierul nostru crede că totul se va îmbunătăți atunci când vom face sau vom realiza anumite lucruri. Dar care este mecanismul prin care ne forțăm să ne amânăm bunăstarea și plăcerea? Mulți vor spune că este pur și simplu o nevoie de sine, alții că toate aceste comportamente nu sunt altceva decât un mod eficient de a autosabotaj .

Să ne punem fericirea în așteptare gândindu-ne că viitorul ne va oferi lucruri mai bune este o formă de fabulație. Este o modalitate de a ne întuneca prezentul și de a fi orbit de mirajul unui ideal de mâine.

Daca as avea mai multi bani as fi fericit. Până nu slăbesc nu voi mai merge la plajă. Acest mod de a gândi construiește un zid invizibil care distorsionează complet adevăratul sens al cuvântului fericire.

Fericirea amânată este o greșeală de calcul care este dăunătoare pentru sănătatea ta

Trăim într-un timp în care o parte din gândurile și dorințele noastre sunt precedate de cuvântul Dacă. Dacă aș avea mai mulți bani, totul ar fi mai bine Dacă aș obține această promovare la locul de muncă, aș avea un statut mai bun și aș demonstra altora de ce sunt capabil Dacă aș fi mai atrăgător Mi-aș găsi mai ușor un partener. Configurați așa fiecare dintre aceste propoziții ne provoacă suferințe inutile care ne îndepărtează de bunăstarea noastră.

Psihologia definește această realitate ca fiind sindromul fericirii amânate. Această definiție identifică un comportament prin care o ființă umană așteaptă mereu să se întâmple o anumită circumstanță. Este clar că uneori această așteptare este justificată mai ales atunci când investim timp și efort pentru a realiza ceva concret: îmi limitez viața socială la studiu pentru că scopul meu este să promovez examenul.

În acest caz, amânarea anumitor activități are o explicație și un scop rezonabil. Cu toate acestea Sindromul fericirii amânate apare atunci când scopul nu este nici rezonabil, nici logic. În aceste cazuri, orice argument merge împotriva noastră și alimentează disconfort și suferință. Un exemplu ar fi atunci când este luni și deja ne gândim la weekend. Altul ar putea fi cei care cred că totul va fi mai bine când va slabi iar aspectul său fizic se va schimba.

Cei care amână și cei care amână o fac pentru că nu acceptă sau nu sunt mulțumiți de momentul prezent sau pentru că nu fac față sau nu știu să exploateze potențialul aici și acum.

De ce ne amânăm fericirea?

Oricât de răspândit ar fi termenul de fericire din punct de vedere psihologic, este foarte ușor de definit. Înseamnă să accepți, să iubești, să fii bun cu tine și să fii fericit cu ceea ce ai. Înseamnă să ai un scop în viață, să te bucuri de o rețea bună de suport social și de resurse mentale eficiente pentru a face față dificultăților. Nimic mai mult și nimic mai puțin.

Nemulțumire față de persoana și posesiunile cuiva.Persoana își dorește întotdeauna ceva din care îi lipsește ceva ce crede că este mai bun decât ceea ce are.

În spatele nevoii de a ne opri fericirea gândindu-ne că va veni ceva mai bun se află frica.Frica de a înfrunta ceea ce doare într-un moment dat duce la nesiguranță și la nu avea curajul de a schimba ceea ce nu ne place. Toate acestea trebuie rezolvate aici și acum cu responsabilitate și curaj.

Fericirea a amânat calul care aleargă după un morcov la care nu poate ajunge

Clive Hamilton profesor de filozofie la Universitatea Charles Sturt din Australia a scris un studiu intitulat Sindromul fericirii amânate (Sindromul fericirii amânate) în care expune câteva concepte foarte interesante. Potrivit lui societatea actuală este cea care ne transformă în acel cal care nu reușește niciodată să ajungă la morcov.

Căutăm mereu ceva intangibil pe care rareori reușim să îl realizăm, dar pe care îl dorim cu tărie. Și ne dorim pentru că nu suntem fericiți. Cauzele acestui disconfort sunt Lucru condițiile în care trăim, societatea de consum care ne face necontenit să credem că avem nevoie de anumite lucruri pentru a ne simți bine (de exemplu un telefon mai bun, un articol de îmbrăcăminte de o anumită marcă, o mașină nouă etc.).

Un alt factor este puținul timp pe care îl avem la dispoziție. Avem puțin timp să ne conectăm cu noi înșine din cauza hobby-urilor noastre sau a oamenilor pe care îi iubim. Potrivit dr. Hamilton ar trebui să fim puțin mai îndrăzneți, să îndrăznim mai mult și să luăm noi decizii pentru a atinge bunăstarea și a duce o viață mai potrivită cu gusturile și nevoile noastre. Trebuie să ne oprim din alergat și să ne gândim la ziua de mâine. Trebuie să ne oprim și să ne regăsim în prezent.