Gândirea divergentă: ce este și cum se dezvoltă

Gândirea divergentă sau laterală se caracterizează prin capacitatea de a genera soluții multiple și ingenioase la aceeași problemă. Este o concentrare mentală spontană fluidă și neliniară care se bazează pe curiozitate și nonconformism. In realitate este si un mod de gandire foarte des intalnit la copiii carora bucuria, imaginatia si prospetimea ofera mai multa libertate de rationament.

Gândirea divergentă este de actualitate. Într-o societate în care toată lumea are abilități similare, vine un moment în care marile companii încep să evalueze alte abilități alte dimensiuni care oferă ingeniozitate, vitalitate și capital uman autentic pentru proiectele lor. O persoană capabilă să ofere inovație, creativitate și noi obiective poate deveni, prin urmare, un candidat excelent pentru multe dintre aceste proiecte organizaționale.

Cu toate acestea, trebuie să admitem că școlile și universitățile noastre continuă să acorde prioritate unui tip de gândire clar convergent în metodologia lor. În anii 60 J.P. Guilford el a diferenţiat şi definit gândirea convergentă şi gândirea divergentă .

Creativitatea este inteligența care se distrează

-Albert Einstein-

Deşi a subliniat importanța formării copiilor în această din urmă abordare mentală, iar instituțiile de învățământ nu i-au acordat prea multă atenție . În general au acordat și acordă prioritate unei reflecție (sau mai bine zis lipsei acesteia) în care elevul trebuie să aplice gândirea liniară și un set de reguli și procese pentru a ajunge la o singură soluție care este cea definită drept corectă.

Dacă este adevărat că de multe ori această strategie este utilă și necesară trebuie să recunoaștem că viața reală este prea complexă, dinamică și imprecisă pentru a crede că problemele noastre au o singură opțiune. Prin urmare, trebuie să dezvoltăm o gândire divergentă reală .

Din acest motiv, există multe centre educaționale care își încurajează studenții să facă mai mult decât să găsească răspunsul corect. Scopul este de a putea crea și sugera noi întrebări .

Gândirea divergentă și procesele sale psihologice

Înainte de a continua, este important să clarificăm un lucru. Niciun gând nu este mai bun decât altul. Gândirea convergentă este utilă și necesară în numeroase ocazii. Cu toate acestea, adevărata problemă este care ne-au antrenat să gândim într-un singur fel, lăsând deoparte (și chiar anulând complet) spontaneitatea ingeniozitate și libertate fascinantă.

În multe cursuri de pregătire a gândirii divergente este obișnuit ca studenților să li se pună întrebări precum:

• Ce lucruri ai putea face cu o cărămidă și un stilou? Dacă îți dăm o periuță de dinți și un baston, ce modalități de a le folosi vin în minte?

Suntem conștienți de faptul că inițial poate fi dificil să faceți chiar și unul singur idee . Cu toate acestea există oameni capabili să dea numeroase răspunsuri și idei ingenioase întrucât au un potențial ridicat pentru ceea ce Edward de Bono în vremea lui numea gândire laterală. Pentru a înțelege mai bine cum funcționează, să ne uităm la tipurile de procese psihologice care o compun.

Rețele semantice sau teoria conectivității

Gândirea divergentă este capabilă să găsească relații între idei, concepte și procese care aparent nu au nicio asemănare. Psihologii care sunt experți în creativitatea ne spun că oamenii au rețele mentale diferite de asociere :

• Oamenii cu rețele semantice abrupte sunt guvernați mai mult de logică și gândire liniară.
• Oamenii cu rețele semantice plate au rețele mentale mult mai conectate și totuși flexibile. Asta înseamnă că uneori conectează două lucruri care nu au sens unul pentru celălalt dar încetul cu încetul folosesc alte rețele până ajung la o idee ingenioasă și inovatoare.

Emisfera dreaptă și emisfera stângă

Cu toții am auzit de teoria care ne spune că emisfera dreaptă este cea creativă, în timp ce emisfera stângă este cea logică. Pe baza acestui fapt, persoanele care folosesc gândirea divergentă sau laterală vor folosi în mod preferenţial emisfera dreaptă. De fapt trebuie să fim precauți cu astfel de idei despre lateralizare sau dominație a creierului pentru că sunt multe nuanțe.

Nu putem vedea creier ca entitate cu zone delimitate. De fapt, atunci când trebuie să creăm o idee ingenioasă, logic conservatoare sau extrem de creativă, folosim acest organ în întregime. Cu toate acestea, cheia este modul în care conectăm o idee la alta. Cei mai ingenioși oameni folosesc gândirea copacilor adică conexiunile lor cerebrale sunt foarte intense în ambele emisfere, nu doar una.

Imaginația este principiul creației. Imaginați-vă ce doriți, urmăriți ceea ce vă imaginați și, în sfârșit, creați ceea ce ați urmărit

-George Bernard Shaw-

Cum să antrenezi gândirea divergentă

Am spus-o la început, toți, indiferent de vârsta noastră, suntem capabili să ne antrenăm gândirea divergentă. Pentru a face acest lucru trebuie să ne concentrăm pe patru obiective foarte clare:

Ne îmbunătățim fluența: capacitatea de a produce un număr mare de idei. Îmbunătățiți flexibilitatea noastră: a putea crea idei diferite bazate pe diferite domenii de cunoaștere. Originalitate: capacitatea de a crea idei inovatoare. Îmbunătățiți procesarea noastră: capacitatea de a ne îmbunătăți ideile pentru a le dezvolta cu mai multă rafinament.

Mai jos vă oferim patru modalități de a face acest lucru.

Exerciții de sinetică

Sinetica este un termen inventat de psihologul William J.J. Gordon . În practică înseamnă a putea găsi conexiuni și relații între concepte, obiecte și idei care aparent nu au nicio uniune. Acest exercițiu necesită o activitate mentală ridicată și îl putem realiza în fiecare zi alegând noi înșine conceptele. De exemplu:

• Ce pot face cu o agrafă și o lingură?
• Ce relație ar putea exista între râul Limpopo din Africa și Lacul Baikal din Siberia?

Tehnica scamper

Tehnica Merge foarte repede este o altă strategie de dezvoltare a ideilor creative dezvoltată de Bob Eberle . Ne va fi foarte util să creăm ceva inovator și să ne antrenăm gândirea. De exemplu, să presupunem că trebuie să venim cu o idee pentru munca noastră. Odată ce avem această idee, o vom trece prin aceste filtre:

• 1) Înlocuiți un element din această idee cu altul (ce putem schimba în modul nostru de a ne distra? Și în modul nostru de lucru?).
• 2) Acum să le combinăm pe toate (Ce putem face pentru a ne face munca mai distractivă?).
• 3) Să le adaptăm (Ce fac ei în alte țări pentru a lucra cu mai puțin stres?).
• 4) Să le schimbăm (Cum să lucrezi și să nu te stresăm?).
• 5) Să-i dăm și alte utilizări (ce există în munca mea care să-l facă distractiv chiar dacă nu a fost conceput special pentru asta?).
• 6) Să eliminăm câteva (ce-ar fi dacă aș ajunge puțin devreme pentru a profita mai bine de zi?).
• 7) Să reformulam (Ce s-ar întâmpla dacă...?).

Starea de spirit și o odihnă bună

Un studiu realizat de psihologul Nina Lieberman adunat în cartea interesantă Jucăuș: relația sa cu imaginația și creativitatea a dezvăluit ceva interesant. Gândirea divergentă merge mână în mână cu bucuria optimism și bunăstare interioară. A avea relații sociale bune, a te bucura de o odihnă bună și a fi liber de presiune, anxietate și stres optimizează gândirea divergentă .

Este clar că uneori, în îndatoririle noastre de adulți, în stilul nostru de viață atât de plin de presiuni și griji, neglijăm multe dintre aceste dimensiuni foarte importante. Am putea chiar concluziona că acest tip de gândire apare și dintr-un fel de atitudine față de viață în care poți fi liberi, fericiți nonconformiști deschiși la experiențe...

Să cultivăm această dinamică. A trăi bine pentru a gândi mai bine poate fi cu siguranță un obiectiv bun la care să lucrezi în fiecare zi...